Unele tendințe și stări inferioare chinuitoare ce trebuie să fie prompt conștientizate și depășite pentru atingerea unei stări de fericire și armonie deplină în cadrul cuplurilor spirituale ce se bazează pe o reală iubire reciprocă

În cazul tutror relațiilor amoroase ce se bazează, înainte de toate, pe o reală iubire reciprocă, pe respect, pe tandrețe, pe bunăvoință, pe transfigurare și pe afinități evidente se poate spune că sunt întrunite ce vor atrage în mod firesc după sine apariția unor stări de fericire și de armonie deplină în cadrul unor asemenea cupluri. 

Astfel de relații amoroase armonioase și durabile de lungă durată, ce se bazează pe iubire reciprocă, vor atrage după sine posibilități nebănuite și, printre altele, ne vor ajuta să ne iubim mult mai mult și într-un mod profund pe noi înșine, prin intermediul viziunii transfiguratoare, înnoitoare și profund transformatoare a ființei umane de sex opus care ne iubește și pe care o iubim. 

Format A6



Aşa cum spunea odinioară marele înţelept Pitagora, a fi fericit înseamnă a fi în armonie cu tine însuţi. Starea de armonie a existenţei noastre cotidiene exprimă la modul esenţial consonanţa dintre Microcosmosul fiinţei noastre şi ansamblul Macrocosmosului în care trăim şi existăm. Pentru a readuce armonia în viaţa noastră, este necesar înainte de toate să conştientizăm starea în care ne aflăm în momentul actual,  cumpănind cu atenţie fiecare aspect al vieţii noastre şi observând dacă el este în acord cu aspiraţiile noastre cele mai profunde. Broşura de faţă ne permite să descoperim modalităţile cele mai simple care ne stau la îndemână pentru a ne armoniza viaţa de zi cu zi.

Rugăciunea plină de aspirație frenetică și sinceră către Absolut este în esența sa o simultană focalizare a minții și o orientare ascendentă a sufletului ce ne înalță lăuntric și face cu putință accesul în sfera enigmatică a Spiritului, permițându-ne să intrăm și să ne menținem într-o inefabilă stare de rezonanță ocultă cu Dumnezeu, care este în veșnicie Sursa atotputernică, imaterială ultimă a întregii Manifestări (Macrocosmosul). Fiecare rugăciune sinceră constă, la modul general vorbind, într-o chemare indescriptibilă, într-o plângere în care se amestecă speranța, într-un strigăt tăcut de ajutor sau o cerere ce este manifestată pe fundalul unei stări de umilință. 

Această lucrare este, fără îndoială, cea mai remarcabilă scriere divin inspirată a faimosului mistic austriac Jakob Lorber. În data de 15 martie 1840, Lorber a primit misiunea sa divină printr-o chemare de-a dreptul profetică. Iisus Cristos a spus prin gura mesagerului său Jakob Lorber: „Aşa vorbeşte acum Domnul DUMNEZEU pentru fiecare, şi aceasta este perfect adevărat, exact şi clar: cine vrea cu ardoare să vorbească cu Mine, acela să vină cu multă dragoste către Mine şi, când va fi pregătit, Eu îi voi sădi răspunsul Meu chiar în inima sa.“

În ediţia originală în limba germană lucrarea cuprinde peste 10 volume, în care ni se revelează, în detaliu, diferite momente din viaţa lui Iisus, în cei trei de ani ai misiunii sale spirituale pe Pământ, timp în care El a desfăşurat o intensă, extraordinar de bogată şi uluitoare activitate spirituală. Marea Evanghelie a lui Ioan ne oferă o nouă imagine asupra lumii, integrată într-o perfectă armonie macrocosmică. Sunt prezentate aici informaţii clare şi inedite despre Creaţie, despre îngeri, despre cosmogonie, lumea astrală, religiile asiatice, materie, suflet şi spirit şi, nu în ultimul rând, despre reîncarnare. 
Această nouă revelaţie nu este deloc în contradicţie cu revelaţia tradiţională a celor patru Evanghelii ci, dimpotrivă, ele au la bază acelaşi fundament divin. Monumentala şi inspirata lucrare este străbătută, de la un capăt la celălalt, de înalta înţelepciune divină care luminează întreaga Creaţie. Ea arată oamenilor o cale simplă spre desăvârşirea spirituală, cale uşor accesibilă oricui urmează cu seriozitate şi plin de entuziasm şi perseverenţă învăţăturile lui Iisus.


Doamna S. lucra ca funcționară într-un birou și, cel mai adesea, nu se remarca prin nimic ieșit din comun în comparație cu colegii ei de serviciu. Totodată, ea își îndeplinea întotdeauna cu conștiinciozitate îndatoririle de mamă și își creștea cu greu, singură fiica, deoarece soțul ei murise în urma unui tragic accident de mașină. Nimeni, cu excepția bunului Dumnezeu (și a îngerilor de lumină) nu știa însă că în liniștea nopților, în vreme ce marea majoritate a ființelor umane se scufunda pur și simplu în banalul somn, această femeie (numai în aparență obișnuită) intra în contact conștient, aproape noapte de noapte, cu îngerul ei păzitor, al cărui nume este Alfa.

În timpul acestor peregrinări supranaturale, îngerul ei păzitor i-a prilejuit anumite întâlniri astrale ce erau nu numai extraordinare, ci și pline de învățăminte, atât cu diferite entități din lumea de dincolo, cum ar fi: îngeri, suflete omenești care părăsiseră definitiv Universul Fizic, spirite ale naturii, cât și cu unele suflete care încă mai trăiau pe Pământ și care se proiectau în mod conștient în Universul Astral.

Cu fiecare nouă lecție spirituală pe care îngerul ei păzitor i-a oferit-o, cu fiecare situație, în mod vădit neobișnuită, cu care ea s-a confruntat atunci când (noapte de noapte) s-a aflat printre spiritele din lumea de dincolo, sufletul pur, deschis și receptiv al acestei femei simple și umile s-a familiarizat în mod gradat cu legile divine, universale ale Creației lui Dumnezeu. În felul acesta, ea a asimilat încetul cu încetul o mulțime de cunoștințe spirituale, precum și felurite învățăminte care, cel mai adesea, sunt aproape inaccesibile în această lume materială ce există pe pământ.